Luni

Sunt deja cateva ore bune si comestibile de cand ma ascund aici in vagauna asta sa nu te aud , sa nu de vad , sa nu te simt. Trebuie sa plec caci aici nu e de mine. Vrei sa te iau cu mine ? Adica , tu crezi ca poti suporta totul ? Eu nu cred . Sincer. Ce zici de un ceai cald ? Vrei ? Si eu. Unde ? Intr-o cafenea mica ? Asa ma gandeam si eu. Iti simt respiratia calda tot mai aproape. Te vreau. Ironic mint o figura de mult stearsa din albumul de poze. Ironic iti soptesc ca m-am oprit aici doar ca sa imi fac rau. Oare tie iti pare rau sa ma vezi ? Sau e doar imaginatia mea ? Nu stiu. Te pierd in atatea imagini sacadate rulate pe acelasi film din nou si din nou . Imi trag din mine tot ce a mai ramas dupa tine. Ceai si servetele imbibate cu putin ud ai lasat in urma. E tot ce mai am de la tine. Nicio poza care sa o pun pe noptiera , nicio scrisoare care sa o tin ascunsa bine si sa o citesc cand tu nu mai esti sa imi soptesti aceleasi cuvinte. Uita. " Nu te mai cant in versuri niciodata, mai mult in drumul tau nu am sa ies. Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovat si n-am sa spun ca nu m-ai inteles. " ( Pittis - Ultima Scrisoare )