luni, 13 august 2012

ielele(a doua parte)

Poate o doare. Nu. Sigur o doare. Si acum … imi pare rau pentru tot. As face orice sa ii spun ca o iubesc si ca vreau sa fim prieteni , as face orice sa imi spuna ‘Buna Dimineata ! ‘ din nou. M’am ingropat intr-o tacere indescriptibila. As face orice sa … Iesirea 3 – Urziceni. Prima banda din nou , semnalizez dreapta si soseaua vizibil mai proasta ma duce spre … Ce? Urziceni. Mersi Lory. Cu un exalt fara masura ma opresc intr-o parcare pe marginea drumului. Iau sucul din cotiera si imi potolesc setea. Nu trecea nimeni pe acolo. Racoarea paracarii se urca incet pe pielea mea. Nu-mi place dar trebuie sa recunosc ca hanoracul face toti banii. E bun acum. E greu. Si ma cert cu toti. Si fac ce pot , in zadar. Greseala e tot la mine. Ochii mei sunt atintiti asupra ei. Fara sa vreau ochii mei iscodesc imperceptibil persoana’i. Poate acum e la el. …sau la celalalt el. Cine stie ? Ce as vrea sa stiu ca e langa mine acum. Intins pe capota masinii gluga hanoracului imi acoperea pletele tunse. Capota era calda de la murmurul motorului. Muste sfasiate mi se lipeau de hanorac. Versurile Blagiene imi surad in minte. ” Intelepciunea unui mag mi-a povestit odata , de-un val prin care nu putem strabate cu privirea , paienjenis ce-ascunde pretutindeni firea, de nu vedem nimic din ce-i aievea. “ Oare a trait ceea ce simt eu acum ? Oare si el a avut probleme cu ielele. Dar oare eu am asa ceva ? Imaginiatia mea are asa ceva. Oricum. Nimic nu mai e cum era. Nici nu va mai fi vreodata. Scorpionii isi doreau un inger. Mie trimite-ti-mi acel inger. Omul intelept mi-a spus : “ Ia-o pe aici ! “ , vantul bate , lacrimile curg , asa cum trec anii. Ascultat-ti vocea. E soapta inimii. Sunt un tampit. E tot ce imi pot creea in minte acum. Ba nu. Si prima melodie pe care am cantat-o intr-a 7a la scoala , ‘Singur’. Si soloul lui Tudor din Monstra. Acordurile acusticei mele negre imi sunau metallic in minte. Versurile , pun ramasag , ca nu le mai stiu. “Adu-ti aminte de locul tau , Adu-ti aminte cum mereu , Stateai …si eu ? Adu-ti aminte ca nu s-a terminat , Adu-ti aminte ca nu esti un ratat , Te iubesc … si eu ? “ Ceva de genu’. Hah ! Ce frumos era. Ce perioada. S-o mai traiesc o data. Sa stiu ca obligat de scoala ma vad cu ea si a doua zi. Sa stiu ca ii pot privii ochii pe ascuns. Ce n-as da sa fiu copilul acela din nou. Eram un adolescent teribilist , defapt asta e stadiul in care ma aflu si acum. Trista revolutie sangeroasa pe care o purtam cu toti prietenii mei. Pentru mine lumea era atat de ingusta incat nici eu nu mai incapeam in ea. Ok. E timpul sa vad Constanta. Dau sa ma ridic de pe capota masinii. Un fulger ma trazneste din genunchi pana in umar si o durere paralizanta ma lesina. Stiu ca din masina se auzea disperarea chitaristului din ACDC care canta Dumnezeu stie ce , iar apoi totul s-a stins pentru mine.
M-am trezit intr-o lumina alba , orbitoare. Un ranjet slinos mi s-a intins pe fata. Cred ca am urlat. ”Am murit ?! “ Un barbos necunoscut a zis sec si rarait : “ Nu. Din pacate nu ! Haha ! “ ; “ POFTIM ? Cee caut eu … aici ? “ Si vocea ei din coltul indepartat al patului in care stateam se auzea incet. “ … Te-am gasit intr-o parcare pe jos , lesinat , sangerand. Muzica din masina iti urla ca deobicei numai ca inainte te vedeam si pe tine acolo , inauntru. Nu mi-ai raspuns. Am chemat ambulanta. Si t e-am adus aici la spital. A fost un accident vascular. Medicii au spus ceva de un ‘Exces de Cofeina’. “ ; “CE ? “ Wow. Am auzit bine ? Exces de cofeina. Mi-a taiat-o brusc … : “ Of. Ce ai facut ? Chiar nu inteleg … Cum s-a intamplat. … “ Vocea ei vibra in inima mea. Era pentru prima oara cand veneram cuvintele. Am inchis ochii. Pentru prima oara in multi ani. I’am simtit buzele tremurandu-I pe obrazul meu din nou. Buna Dimineata !

Niciun comentariu: