În general sunt o persoană pașnică, spre bleagă. Ca să-mi permit să-ți fac un reproș sau să mă cert cu tine, trebuie să te cunosc de pe vremea când ceream păpuși Barbie lui Moș Crăciun. Altfel, oricât mi-aș dori să te fac bou sau vacă, o să strâng din dinți și-o să-mi fabric fire albe.
E vina mamei, ea m-a învățat să fiu politicoasă, iar cum la mine, orice caracteristică e exacerbată, am ajuns să-mi cer scuze dacă mă calci pe picior în autobuz, să-mi fie jenă să spun casieriței dacă mi-a dat restul greșit și să mănânc toată prăjitura aia grețoasă pe care mi-o oferi, ca să nu îți rănesc sentimentele recomandându-ți să te ocupi de traforaj, nu de mâncare.
Astăzi, însă, mi-am aruncat mănușile și am declarat război. Da, război !
Mie n-ai decât să-mi faci cele mai nemernice mârșăvii, dar nu te lua de câini sau bătrânei, decât dacă vrei să vezi dragonul din mine fumegând.
Adică ce ai tu, dragă vecin, cu bietul Charlie ?! Amărâtul ăla de câine nici n-are habar să latre și stă ca prostul să-l tragă puradeii tăi de urechi și să-l strângă de nas și se preface că nici nu-l deranjează, deși dacă s-ar ridica în două labe ar fi încă odată cât ei și i-ar putea răpune. Nu te sperie perspectiva asta. Ba chiar, rânjesti ca linxul când îi vezi ce frumos se joacă și știi că niciodată sărmana potaie n-ar prezenta vreun pericol.
Charlie e câinele nostru, al tuturor oamenilor cu un dram de suflet din bloc. Toți îi ducem resturile de la fiecare masă, toți îi schimbăm apa și toți ne îngrijim de el. Ba chiar, cei mai inimoși i-au dus pături vechi să se apere de ploaie și o adevărată ființă umană i-a construit și lui un adăpost și l-a vopsit în verde, ca să-i pară destinul mai puțin trist. Cu ce drept tu, lighioană bipedă, te-ai trezit după o caateva ore, să-i bați scânduri pe ușa cușculiei ?!?! Ce ai zice dacă dimineată înainte să pleci la serviciu ar trebui să te lupți cu un strat de bandă adezivă pe post de jaluzea?
Nu-i nimic! Nu-i nimic că mi-am petrecut azi o jumătate de oră cu fundul în praf, crăcănând cu un cuțit scânduri bătute în cuie. Mâine o să îmi cumpăr un patent, doar în caz că ești mai prost decât pari. În fond, sunt tânără, am timp ! Îmi transform activitatea asta în rutina zilnică de exerciții.
Abia fac mușchi la mâini, în caz că devii prea insistent și mă ajuți să uit cu totul de fetița diplomată a mamei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu