Degeaba

"Tot ceea ce nu contează veşnic
este o veşnică inutilitate."
(C.S. Lewis)



Frumos spus. Dar.. este mai puţin frumos când mă gândesc în câte "inutilităţi" mă scald în fiecare zi.. cât timp pierd aiurea.. facând.. mirificul NIMIC! NIMICUL este un fenomen care se extinde uluitor de repede şi nesimţit (nici nu simţim când ne atinge..;)) ). Sorb din nimicul inutil des... şi mă întreb de ce sunt atât de secătuită, de ce nu sunt satisfăcută de ceea ce fac, de ceea ce sunt.

Îmi place să gândesc în termenii lui "azi": azi trebuie să fac aia.. aia... aia... şi.. dacă reuşesc să fac ceea ce îmi propun, simt o oarecare satisfacţie. Dacă nu... este şi mâine o zi. Şi.. nimicul se extinde de la o zi la alta... gândesc în "azi" = gândesc în "nimic".

Cum ar fi să gândesc în "veşnicie"? Ce anume din ceea ce fac va conta în veşnicie? Oare făcutul temelor va conta? :)) Nu prea cred. Dar va conta faptul că voi fi învăţat să fiu responsabilă şi să îmi îndeplinesc îndatoririle. "Cei ce sunt credincioşi în lucrurile mici vor fi credincioşi şi în lucrurile mari"... Oare statul pe mess va conta? :)) :)) hm... nu prea cred... adică.. pierd o grămada de timp pe mess. Inutilitate... Vor conta relaţiile mele şi ceea ce voi fi învăţat din ele.. va conta cât de mult am iubit.. dar.. chiar nu cred că messul este o modalitate foarte inteligentă de a investi în relaţii.

Poate pentru unii este prea mult să audă că trebuie să facă lucruri care vor conta în veşnicie. Ei bine... îmi pare rău pentru ei. Dar am şi pentru ei un exemplu: imaginează-ţi că eşti în clasa a 12-a şi vrei să dai la facultatea de arhitectură. A.. uitasem să menţionez: tu înveţi la un liceu teoretic. Ce vei face? Vei amâna pregătirea de pe o zi pe alta.. gândindu-te că ai atâtea alte lucruri urgente de făcut.. că trebuie să vorbeşti pe mess cu X cu care nu ai mai vorbit de nu ştiu când.. vei amâna pregătirea de pe o zi pe alta... sau vei începe să îţi calculezi bine timpul şi te vei ţine de pregătire (şi vei desena o grămada.. ) ca să intri la facultate?

Viaţa ta e un fel de pregătire pentru viaţa adevărată. Calculează-ţi bine timpul. El trece.. iar tu te vei găsi prins în NIMICUL INUTIL.

Aminteşte-ţi: tot ceea ce nu contează veşnic este o veşnică inutilitate. Dar nu folosi acest principiu drept pretext ca să nu mai faci anumite lucruri doar pentru că nu ai chef :D