Sunt cu capul în nori.
Aici, precipitaţiile sunt sub formă de curcubee.
Un curcubeu înfăşoară doi sori:
unul e al tău, celălalt e-ascuns în visele mele.
Am prins curcubeul de coadă
şi drumul nu-i mai dau: îl ţin între pleoape
şi-aştept ca ochii mei să vadă
soarele tău. Dar acum e noapte..
Te-am visat. Nu te mai văzusem demult.
Erai tu. Păreai aşa natural, erai aşa de frumos
şi îţi vorbeam , plângeam, încercam să te-ascult
dar nu-nţelegeam cuvintele tale. Eram prea "de folos"
Când m-am trezit.. ai dispărut...
aşa că m-am culcat repede înapoi
alergând, strigând, dorind să visez mai mult..
dar.. un ocean de sori şi-un curcubeu, se află între noi..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu